Te
întrebi probabil ce legătură există între post şi sănătate? Una foarte strânsă,
dacă ţinem cont că restricţiile alimentare din post pot deveni în acelaşi timp
o metodă foarte eficientă de detoxifiere dacă ştim ce şi cât să mâncăm. Pe plan
psihic, postul ne aduce echilibru şi bună dispoziţie.
Din perspectiva multora, postul este, în mare parte sau chiar în totalitate, un set de reguli restrictive referitoare la mâncare. O asemenea viziune este, fără dubiu, limitată, căci această perioadă nu se rezumă la atât. Totuşi, dacă am privi postul din perspectivă medicală, l-am putea asemăna cu o cură de detoxifiere. Prin urmare, eliminând din alimentaţie produsele de origine animală în favoarea celor vegetale ne întărim nu doar credinţa, ci şi sănătatea.
Din perspectiva multora, postul este, în mare parte sau chiar în totalitate, un set de reguli restrictive referitoare la mâncare. O asemenea viziune este, fără dubiu, limitată, căci această perioadă nu se rezumă la atât. Totuşi, dacă am privi postul din perspectivă medicală, l-am putea asemăna cu o cură de detoxifiere. Prin urmare, eliminând din alimentaţie produsele de origine animală în favoarea celor vegetale ne întărim nu doar credinţa, ci şi sănătatea.
Organismul are nevoie de ajutor
Dacă am avea o dietă naturală, iar alimentele
şi mediul în care am trăi nu ar fi poluate, organismul nostru ar fi capabil să
elimine singur toxinele. Însă alimentaţia modernă conţine pesticide, ierbicide,
îngrăşăminte chimice şi E-uri pe care organismul nu le recunoaşte ca toxine,
pentru că sunt realizate artificial şi, în consecinţă, nu le elimină, aşa cum
ar trebui. Din această cauză, detoxifierea totală nu este posibilă dacă nu dăm
organismului o mână de ajutor. În caz contrar, toxinele se acumulează în
organism şi acţionează ca o otravă asupra organelor şi ţesuturilor, pe care le
îmbolnăveşte.
Aşadar,
detoxifierea nu este un moft, ci o necesitate, iar postul, cu toate schimbările
pe care le aduce în alimentaţie, ajută la eliminarea toxinelor. Reuşeşte acest
lucru prin două modalităţi: pe de o parte prin aportul bogat de legume şi de
fructe, iar pe de altă parte prin renunţarea la alcool şi la tutun.
Cele mai multe toxine, în colon
Colonul,
ficatul şi rinichii sunt cele mai importante organe în procesul complex de
detoxifiere. Dar un rol important în eliminarea toxinelor din organism îl au şi
plămânii şi pielea. În colon se acumulează cele mai multe toxine, iar dacă nu
sunt eliminate, ele ajung din nou în circulaţia sanguină. Consecinţele? Ficat
obosit, migrene, dureri articulare, somnolenţă, stări depresive, acnee,
imunitate scăzută, diabet şi chiar cancer.
Care sunt cele mai bune vegetale
Rinichi: urzici, spanac,
orz, păstăi de fasole, sparanghel, pătrunjel, frunze de păpădie, ghimbir,
struguri, afine, tofu, sucuri de fructe proaspete.
Colon: cereale integrale, nucă
de cocos uscată, fasole albă uscată, prune uscate, linte uscată, făină de soia,
făină integrală de grâu, susan, nuci de Brazilia, morcovi, sfeclă roşie,
smochine, mere, portocale.
Ficat: anghinare, andive,
ridiche, salată verde, sfeclă roşie, ţelină, frunze de păpădie, varză, broccoli,
conopidă, gulie, morcovi, rozmarin, lămâi, portocale.
Plămâni: usturoi, leurdă,
ceapă verde, rozmarin, curcuma (condiment), oregano, cimbru, cimbrişor, varză,
broccoli, conopidă, ridiche, spanac, ceai verde, toate legumele şi fructele
verzi, portocalii sau roşii.
Piele: legume verzi, morcovi,
portocale, ceai verde, sucuri de fructe proaspete.
Suplimentar: băi calde, saună,
împachetări calde, exerciţii fizice (stimulează transpiraţia).
Consumă legume şi fructe de sezon, crude, dacă vrei ca
detoxifierea să fie eficientă
Dezlegările la peşte, binevenite
Cele două
dezlegări la peşte din perioada următoare sunt un prilej foarte bun de a varia
sursele de proteine, de vitamine şi de minerale (fosfor, iod, vitamine din
grupul B, vitamina D). În plus, aduc organismului acizi graşi Omega 3, care
sunt benefici pentru sistemul nervos. Cu o condiţie: peştele nu trebuie prăjit,
ci preparat la grătar sau la cuptor. De asemenea, pentru a nu îngreuna
digestia, este recomandată garnitura de legume, şi nu cea de cartofi.
Evită E-urile şi prăjelile!
Postul nu
interzice preparatele din legume prăjite şi nici alimentele cu E-uri, însă
acestea ar trebui excluse din dietă dacă vrem ca organismul să beneficieze de o
reală detoxifiere. De asemenea, încearcă, pe cât posibil, să consumi legume şi
fructe bio, care să nu fi fost stropite cu pesticide şi „ajutate" cu
îngrăşăminte chimice. Odată cu alimentele prăjite, mai ales cu cele la care s-a
folosit ulei de floarea-soarelui, care nu este rezistent la temperaturi înalte,
ingerăm şi substanţe toxice, numite acrilamide. Iar în ceea ce priveşte E-urile
şi pesticidele, acestea sunt dificil de eliminat din organism.
Detoxifierea, de două ori pe an
Cele două
posturi mari, al Paştelui şi al Crăciunului, sunt, din punct de vedere al
duratei şi al succesiunii în timp, ideale pentru detoxifiere. Aceasta pentru că
specialiştii recomandă astfel de cure de două ori pe an, iar durata posturilor
este suficient de mare pentru a asigura eliminarea totală a toxinelor. Postul
Paştelui este mai lung şi mai restrictiv decât cel al Crăciunului, ceea ce face
ca şi detoxifierea să fie mai bună. O altă variantă, agreată atât de
nutriţionişti, cât şi de biserică, în cazul persoanelor care nu pot ţine
posturile lungi din cauza unor probleme de sănătate, este de a posti de două
ori pe săptămână, miercuri şi vineri.
Specialistul
Livia Nena biolog nutriţionist
Atât
posturile, cât şi curele de detoxifiere au ca punct comun eliminarea din
alimentaţie a produselor de origine animală. Dieta bazată numai pe legume şi pe
fructe este indicată tuturor persoanelor cu boli cronice: diabet, insuficienţă
renală, hepatitele B şi C, boli cardiovasculare, obezitate, reumatism
degenerativ, cancer. Ea este binevenită şi în cazul persoanelor fără probleme
speciale de sănătate, ca metodă de a preveni bolile. Copiilor în creştere şi
adolescenţilor nu le sunt recomandate în mod deosebit cure de detoxifiere,
deoarece aceştia necesită cantităţi mari de substanţe nutritive. Postul
„negru" poate fi o cură de detoxifiere, dar una foarte drastică şi cu
riscuri pentru buna funcţionare a metabolismului. El nu poate fi ţinut de
persoanele cu probleme de sănătate.
Ţine o evidenţă a caloriilor dacă nu vrei să acumulezi kilograme
De ce ne îngrăşăm în post
Când
renunţă la carne, la ouă şi lactate, mulţi speră să scape şi de câteva
kilograme. În realitate, sunt prea puţini cei care reuşesc să slăbească ţinând
post. Mai mult, nu fac decât să adauge kilograme. Citeşte în continuare ce
greşeli duc la îngrăşare.
Mâncăm mai mult şi mai des
Postul
înseamnă cumpătare şi înfrânare a plăcerilor, inclusiv a celor culinare.
Aşadar, în post nu trebuie să mâncăm excesiv, chiar dacă avem impresia că ne
este mai mereu foame. Nevoia de a mânca mai mult şi mai des în timpul postului
este cauzată de excluderea din alimentaţie a proteinelor de origine animală,
adică cele din carne, lapte şi ouă. Ele asigură o senzaţie de saţietate de
durată, spre deosebire de cele pe care le luăm din vegetale, care se digeră mai
uşor. Aşa se face că, deseori, în loc de trei mese pe zi, ajungem să mâncăm
patru-cinci, ceea ce nu este un lucru neapărat rău dacă suntem atenţi la
cantitatea de calorii a porţiilor şi dacă nu o depăşim pe cea recomandată
zilnic, care este de 2.000 în cazul femeilor şi de 2.500 în cazul bărbaţilor.
Excluderea proteinelor animale din alimentaţie dă un avantaj major: digestia va
fi mult mai uşoară.
Moderaţie la pâine şi la paste
Dacă vrem
să ne menţinem în limitele normale ale greutăţii, trebuie să mâncăm cu
moderaţie alimentele cu densitate calorică mare, aşa cum sunt pâinea, pastele,
orezul, halvaua, dulciurile rafinate şi grăsimile vegetale. Consumul exagerat
de pâine albă este una dintre principalele cauze ale îngrăşării în post. Ea ar
trebui înlocuită, în post şi nu numai, cu cea neagră. Cantitatea recomandată pentru
persoanele active nu trebuie să depăşească 200 de grame, iar pentru cele
sedentare în jur de 60 de grame.
Atenţie şi la cantitatea de ulei consumată!
Preparatele
nu trebuie înecate în ulei dacă vrem să ne menţinem silueta şi sănătatea. Şi
sosurile ne pot îngrăşa dacă sunt bogate în grăsimi vegetale. Cele mai nocive
din acest punct de vedere sunt sosurile care conţin maioneză, chiar dacă
aceasta este vegetală. Cel mai sănătos este vinegreta, care se prepară cu ulei
de măsline şi cu zeamă de lămâie. Evită, de asemenea, fasolea bătută. Spre
deosebire de iahnie, ea are un indice glicemic ridicat, ca urmare a zdrobirii
boabelor.
Cum se asociază leguminoasele
Leguminoase
soia, fasole boabe, mazăre boabe, năut, linte, quinoa, hrişcă Se asociază
corect cu: orez, paste glutenice, pâine, andive, ciuperci, salată verde,
vinete, varză, dovlecei, castraveţi, broccoli, anghinare, fasole păstăi, ţelină
frunze Nu se asociază cu: zahăr, miere, fructe Asocieri neutre mămăligă,
cartofi, măsline.
De unde luăm proteinele
Postul nu
privează organismul de proteine dacă ştim ce alimente să includem în dieta
zilnică. Surse bune de proteine sunt leguminoasele (fasole boabe, năut, linte,
mazăre, hrişcă), ciupercile şi fructele precum nucile, nucile caju, alunele şi
arahidele. La acestea se adaugă şi proteinele din peşte (când avem dezlegare),
care sunt de foarte bună calitate.
Alege fructe în loc de dulciuri!
Atunci
când simţi nevoia de ceva dulce, ar fi mai bine să optezi pentru un măr decât
pentru o prăjitură de la cofetărie. Aceasta pentru că zahărul alb rafinat care
se foloseşte la prepararea majorităţii dulciurilor din comerţ are un index
glicemic ridicat, creşte nivelul colesterolului „rău", îl scade pe al
celui „bun" şi creşte depozitele de grăsimi, favorizând îngrăşarea.
Aşa “păcălești” foamea!
Bea apă cu o jumătate
de oră înainte de masă sau la cel puţin o oră după ce ai mâncat. -Mănâncă
fructele între mese, şi nu imediat după. -Mâncarea de fasole boabe menţine pe o
perioadă lungă senzaţia de saţietate. -Mănâncă o salată cu o jumătate de oră
înainte de masă. -Chiar dacă opţiunile sunt mai limitate în post, nu renunţa la
micul dejun. -Mestecă alimentele până la mărunţirea lor (minimum 20 de mişcări
masticatorii), plimbând mâncarea în gură în aşa fel încât să ajungă în contact
cu cât mai multe papile gustative.
Specialistul
Prof.
dr. Gheorghe Mencinicopschi Directorul Institutului de Cercetări Alimentare din
Bucureşti
Postul este o reală
provocare în ceea ce priveşte alimentaţia, întrucât opţiunile sunt mai limitate
şi se impune o diversificare a alimentelor pentru a ne asigura toţi nutrienţii
necesari. Zilnic, ar trebui să consumăm leguminoase, amidonoase, legume şi
fructe de sezon, verdeţuri (pentru că acestea sunt foarte importante în
detoxifierea organismului), fructe uscate, seminţe şi alune crude. Această
perioadă este una a restricţiilor alimentare, inclusiv din punct de vedere
cantitativ. Dacă este ţinut corect, postul ne poate creşte longevitatea.
Ne
oferă încredere şi echilibru interior
Restricţiile alimentare
sunt doar o faţetă a postului. Cealaltă faţetă implică meditaţie, autoevaluare
şi însuşirea unor valori morale şi spirituale. Acestea fac deosebirea între un
simplu regim alimentar şi un post religios. Scopul acestuia din urmă ar trebui
privit atât ca un exerciţiu fizic, cât şi ca unul mental.
Ne
schimbă percepţia asupra lumii
Postul face nu doar
trupul mai uşor, ci şi sufletul. Când credinţa ocupă un loc important în viaţa
unei persoane, ea îi influenţează emoţiile, sentimentele şi percepţia asupra sa
şi asupra lumii în care trăieşte. Această experienţă poate avea impact chiar şi
atunci când postul este ţinut doar pentru a respecta o regulă (care este
răsplătită apoi prin spovedanie şi prin împărtăşanie) sau când este un gest
făcut din dorinţa de a urma regulile celor din jur (familie, partener,
comunitate). Oricare ar fi motivaţia pentru care a fost ţinut postul, persoana
respectivă se va simţi mai bine că a reuşit să îl respecte şi va căpăta o mai
mare încredere în forţele proprii.
Credinţa
ne aduce un sentiment de împlinire şi de mulţumire interioară
Este
o sursă de mulţumire interioară
Un sentiment de
mulţumire vine şi din respectarea valorilor morale pe care le implică postul.
El îndeamnă la bunătate, la iertare, la dăruire şi la eliminarea gândurilor
negre şi tensiunilor. Dacă reuşim să atingem măcar o parte din aceste ţeluri,
ne vom simţi mai buni şi mai împliniţi decât în celelalte perioade ale anului.
Pentru persoanele depresive, postul poate fi o modalitate de automotivare,
devenind astfel o cale de a-şi îmbunătăţi starea emoţională. Este suficient ca
acestea să facă o singură faptă bună în fiecare zi a postului pentru a căpăta o
stare de spirit mai bună. În plus, prin simpla respectare a postului vor simţi
că are o realizare. Beneficii psihologice le aduce şi persoanelor pesimiste,
care pot căpăta o viziune diferită asupra lumii în care trăiesc, mai bună.
Meditaţia,
utilă în crizele psihologice
Pentru a obţine un
echilibru psihic, ar trebui să privim postul ca pe o perioadă în care să
reflectăm asupra propriei persoane. Cu ajutorul meditaţiei, am putea să
identificăm lucrurile care ne-au adus nemulţumiri de-a lungul timpului, modul
în care am contribuit la acestea şi trăsăturile pe care am vrea să le schimbăm
la noi. În acest mod, vom putea găsi şi soluţii pentru problemele cu care ne
confruntăm. Tocmai de aceea, postul este recomandat în mod deosebit persoanelor
care trec printr-o criză psihologică.
Rugăciunea
scade tensiunea
Dincolo de semnificaţia
sa spirituală, rugăciunea aduce un beneficiu real pentru sănătate, în special
pentru cea a inimii. Potrivit unui studiu realizat de medicii Centrului Medical
al Universităţii Duke din Durham, SUA, la care au participat 4.000 de adulţi,
vârstnicii care se roagă o dată pe săptămănă au o tensiune arterială mai bună
decât cei care nu au acest obicei. Specialiştii au explicat că rugăciunile
influenţează favorabil funcţionarea hipotalamusului, care eliberează substanţe
chimice cu rol de scădere a tensiunii arteriale, a tensiunii musculare, a
frecvenţei cardiace şi de creştere a capacităţii pulmonare. În urma studiului,
s-a constatat că persoanele credincioase au un risc de hipertensiune cu 40 la
sută mai mic decât celelalte.
Gândim
mai limpede în post
Un grup de studenţi de
la Universitatea din Chicago, SUA, a ţinut post pe parcursul unei săptămâni şi
a analizat în această perioadă impactul său asupra stării fizice şi psihice. Ei
au observat că au avut o mai mare luciditate, motiv pentru care şi
performanţele intelectuale s-au dovedit mult mai bune. De asemenea, simţurile
au fost mai ascuţite în această perioadă şi au constatat că au mai multă
stabilitate emoţională în comparaţie cu perioadele în care nu ţineau post. Un
alt studiu a arătat, de asemenea, că postul poate îmbunătăţi funcţiile
cerebrale, în special intuiţia, creativitatea şi gândirea profundă, dar numai
dacă este ţinut pe o perioadă mai mare de 21 de zile.
Specialistul Lena
Rusti psiholog psihoterapeut
Cum ne influenţează
postul depinde de ceea ce înseamnă el pentru fiecare persoană în parte. Pentru
unii, este o simplă dietă alimentară, care ia sfârşit odată cu încheierea
postului. Pentru alţii, înseamnă respectarea unor reguli sociale şi personale
extrem de stricte, de la modul în care relaţionăm, la cuvintele pe care le
putem rosti, la comportamentele care ne sunt permise şi până la regimul
alimentar.
Credinţa în importanţa postului poate da o putere interioară greu de explicat altfel. Se ştie că există alcoolici care pot înceta să bea în perioada postului fără a intra în sevraj, chiar dacă odată ce postul se termină se reapucă de băut. Însă în această perioadă ei fac un efort care le dă sentimentul interior că şi-au ispăşit păcatele, faptele rele şi îşi dau voie să o facă în continuare. Este trist să avem valori şi să ne conştientizăm viaţa doar două luni pe an, însă este mai bine decât deloc.
Sursa: adevarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu