Prin tradiţie, prazul (Allium
porum) este apreciat ca un puternic diuretic. De la Hippocrate şi până în
zilele noastre, terapeuţii au descoperit alte şi alte proprietăţi terapeutice
ale popularei legume,
devenită un remediu indicat pentru 60 de afecţiuni acute şi cronice. Mai mult, în gastronomie, prazul este ridicat la rangul de rege al supelor.
devenită un remediu indicat pentru 60 de afecţiuni acute şi cronice. Mai mult, în gastronomie, prazul este ridicat la rangul de rege al supelor.
„Bogat în mucilagii cu efect îndulcitor,
această legumă este un aliment ideal pentru suferinzii de boli digestive.
Substanţele mucilaginoase vegetale din compoziţia legumei protejează şi
regenerează mucoasa intestinului gros şi subţire, stimulând fixarea
microorganismelor pozitive în intestin.
Datorită efectelor diuretice, dieta cu
praz este ideală pentru suferinzii cardiaci, reumatici, hepatici şi pentru cei
cu afecţiuni renale, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu
competenţe în fitoterapie şi nutriţie. În acelaşi timp, populara legumă reduce
nivelul colesterolului „rău", retenţia de apă din ţesuturi şi acidul
uric". Vitaminele din complexul B, conţinute de praz, legumă, înrudită cu
ceapa şi cu usturoiul, sunt un tonic al sistemului nervos.
Totodată, consumat ca aliment, prazul are
proprietăţi laxative, calmante, antiseptice şi decongestionante. De asemenea,
preparatele medicinale pe bază de praz :siropul, maceratul sau decoctul previn
procesele de putrefacţie din intestin, constipaţiile, ateroscleroza, reducând
riscul de cancer la colon. În acelaşi timp, proprietăţile emoliente ale acestei
legume de iarnă sunt de ajutor persoanelor cu probleme respiratorii :
faringită, răguşeală şi tuse.
Studii recente au dovedit că
sucul acestei legume (o cantitate de 500 ml consumată timp de două-trei zile)
combate manifestările intoxicaţiei alcoolice.
Proprietati medicinale
Prazul (Allium porum) are o tulpina falsa, groasa, alba, cu o lungime de pana la 70 cm, cu frunze verzi , alungite, de aproximativ 50 cm ce au o forma asemanatoare cu usturoiul. Prazul este bogat in vitaminele A, B, C PP, B, fier, calciu si magneziu. Prazul stimuleaza apetitul, decongestioneaza sistemul respirator si tonifica sistemul nervos.
Fiind un bun diuretic si laxativ, prazul este
recomandat pentru afectiunile renale si hepatice, tratarea obezitatii, in
curele de slabire, pentru prevenirea celulitei.
Poate fi folosit si pentru uz extern, se aplica pe intepaturi sau muscaturi de insecte, frunza de praz fiind un bun cicatrizant si antiseptic in cazul ranilor sau plagilor.
Poate fi folosit si pentru uz extern, se aplica pe intepaturi sau muscaturi de insecte, frunza de praz fiind un bun cicatrizant si antiseptic in cazul ranilor sau plagilor.
Prazul lupta cu afectiunile respiratorii, infectiile, pietrele la
rinichi si chiar cu boala canceroasa
Prazul este o leguma extrem de pretioasa
in anotimpul rece. Ajunge la maturizare toamna tirziu, motiv pentru care, si pe
frigul cel mai mare, tulpinile de praz troneaza tot verzi si proaspete pe
tarabe. Acesta este un depozit de substante benefice pentru sanatate, are gust
placut, poate fi preparat in multe feluri si nici nu costa mult. Iar cura cu
praz poate servi drept mijloc de
detoxifiere a organismului, ca leac pentru numeroase boli.
Un medicament complex, fara reteta
Prazul seamana cu ceapa si usturoiul,
dar n-are gust iute, dimpotriva, e dulce. Era cunoscut acum 5.000 de ani de
catre popoarele celtice care-i atribuiau proprietati magice. Medicina
româneasca a descoperit si ea aceasta leguma cu virtuti de medicament si-l
recomanda pentru continutul bogat in minerale (sodiu, potasiu, calciu, mangan,
sulf, siliciu, fosfor, fier), vitaminele A, B1, B2 si C, precum si celuloza,
ulei volatil, proteine si hidrati de carbon. 87-90% din masa prazului este apa,
ceea ce ii confera puternice proprietati diuretice. Este foarte sarac in
grasimi, fiind recomandat si in curele de slabire. Valoarea energetica este de
22 de calorii la 100 de grame de leguma. Prazul mai este si un recunoscut tonic
al sistemului nervos, laxativ, calmant al tractului digestiv, emolient,
expectorant, adjuvant in arteroscleroza, antiseptic. Stimuleaza functionarea
bilei si a stomacului, curata arterele de colesterol, distruge germenii
patogeni si ajuta chiar si in cancer.
In salate sau amestecat cu miere
Datorita acestor proprietati, prazul e
recomandat in dispepsie, anemie, reumatism, artrita, guta, afectiuni hepatice,
afectiuni ale cailor urinare, insuficienta renala, litiaza renala, cistita,
constipatie, obezitate, ateroscleroza, dureri cardiace, faringita, traheita,
tuse, sterilitate. Nutritionistii ne sfatuiesc sa mancam atit partea alba a
plantei, cat si pe cea verde, mai bogata in vitamine. Cel mai bine e sa mancam
prazul crud, in salate, amestecat cu alte legume. Prin fierbere, insa, se
obtine pretiosul mucilagiu. Se indulceste cu miere si se consuma cate trei
linguri pe zi din aceasta marmelada. Dupa 48 de ore insa, prazul fiert degaja
substante nocive. Radacinile (mustatile) de praz, macerate in vin alb dulce
timp de opt zile sunt bune in caz de azotemie. Iar pisate in lapte, un pahar in
fiecare dimineata, pe stomacul gol, ajuta la eliminarea viermilor intestinali.
Sucul de
praz, o bautura de leac
Cura cu praz presupune administrarea de suc din aceasta leguma,
vreme de o saptamana, dimineata, pe stomacul gol, cate un paharel. Este un
remediu recomandat diabeticilor. Usor incalzit, sucul de praz, este cel mai bun
laxativ, baut seara, la culcare, cate un pahar de 100 ml. Eliminator al
acidului uric, sucul de praz in amestec cu suc de morcov sau telina, ajuta in
reumatisme, guta, litiaze urinare, arteroscreloza. Un pahar de suc de praz
inainte de fiecare masa principala accelereaza pierderea kilogramelor in plus.
Combate anemia si previne orice fel de raceala. 300 de ml de suc de ceapa, 200
ml de suc de praz si 600 ml de vin alb indulcite cu miere reprezinta un
adjuvant de succes in combaterea cancerului la ficat. Sucul de praz amestecat
cu paine neagra da o pasta care se va aplica pe abcese si furuncule, grabind
colectarea puroiului. Cura cu praz este mai putin indicata persoanelor care
sufera de constipatie.
Bun de
pus la rana
Pentru afectiunile pectorale se recomanda un sirop din decoct
foarte concentrat amestecat cu o cantitate egala de miere. Se consuma 4-5
lingurite pe zi. Decoctul concentrat din planta tocata marunt si apa in
cantitati egale se fierbe 20-30 minute si apoi se lasa sa se raceasca. Se
strecoara si se consuma trei cani pe zi pentru uz intern. Prazul maruntit
amestecat cu miere formeaza un unguent extrem de folositor in rani deschise,
arsuri, taieturi si intepaturi deoarece are rol antiseptic si antiinflamator.
Frunzele fierte, sub forma de cataplasma, se pun pe abcese, furuncule,
ulceratii supurante, umflaturi gutoase. Cataplasmele cu praz fiert in lapte
dulce si aplicate pe supuratiile cronice ajuta la vindecarea mai grabnica, iar
cele aplicate cu paine sunt bune si pentru abcese, grabind colectarea. Contra
retentiei de urina si a cistitelor: se fierbe la foc domol 6 fire de praz
acoperite cu ulei de masline. Se aplica pe partea de jos a abdomenului, calde.
Sucul de praz amestecat cu lapte sau zer trateaza roseata si eruptiile de pe
fata.
Adio, cancer!
In
traditia populara romaneasca, bulbii de praz copti in cuptor se storceau in
ureche, contra durerilor. Cu zeama calduta, se pansau hemoroizii. Contra
bataturilor si a pielii intarite se folsea un leac din frunze de praz puse la
macerat in otet timp de 24 ore. Se lasa toata noaptea, apoi se curata
calozitatea. Repetata citeva zile la rand, operatia ducea la disparitia
bataturii. Un studiu recent a aratat ca femeile care au o alimentatie bogata in
praz beneficiaza de antioxidantul denumit camferol (din categoria
flavonoidelor), ceea ce le confera protectie impotriva cancerului ovarian.
Bulbul crud este un remediu impotriva intepaturilor de viespi si albine. Prazul
nu face decat bine. inlocuiti pentru o vreme ceapa din alimentatie cu praz si
veti simti efectele binefacatoare. Nu degeaba in Egiptul Antic, prazul era
venerat ca un zeu.
O leguma venerata
-Imparatul Nero manca zilnic cantitati imense de praz cu ulei de
masline ca sa-si dreaga vocea. De aici i s-a tras porecla de „prazofagul“.
- Faraonul Kheops oferea celor mai buni soldati ai sai drept
recompensa cate un praz, iar pentru a imbogati meniul muncitorilor de la
piramide, agauga frunze de praz si usturoi.
- in Franta, principalul producator european de praz, se tin
toamna festivaluri ale prazului.
- Prazul mai e denumit si „sparanghelul saracului“ deoarece se
gateste in aceleasi moduri. Mai de cunoscut si sub numele de „ceapa
gurmandului“, deoarece inlocuieste cunoscuta leguma, putind fi consumata in
cantitati mai mari nefiind asa iute si avand gust mult mai rafinat.
- Prazul este unul dintre simbolurile tarii Galilor si a fost
adoptat ca emblema a tarii. Conform legendei, Sfintul David le-a ordonat
soldatilor sai sa poarte praz legat de coifuri, pentru a se putea identifica
usor in lupta impotriva saxonilor.
Prazul
are o aroma mai fina si mai rafinata decat
cea a cepei.
Frunzele de praz pot fi consumate ca atare in salate. In general,
este bine sa adaugi prazul la sfarsitul procesului de gatire, pentru a ca
acesta sa nu-si piarda aroma.
Alege prazul cu tulpini mai subtiri, fiindca cele groase, de peste 3-4 cm, au o textura fibroasa.
Egiptenii foloseau frunzele de praz su usturoi in meniul muncitorilor de la piramide pentru ca se spunea ca aceste legume dau forta si previn imbolnavirile.
Britanicii au inventa o serie de supe in care prazul este componentul principal, alaturi de alte legume.
Prazul este consumat si in Franta dar si in bucataria asiatica.
Alege prazul cu tulpini mai subtiri, fiindca cele groase, de peste 3-4 cm, au o textura fibroasa.
Egiptenii foloseau frunzele de praz su usturoi in meniul muncitorilor de la piramide pentru ca se spunea ca aceste legume dau forta si previn imbolnavirile.
Britanicii au inventa o serie de supe in care prazul este componentul principal, alaturi de alte legume.
Prazul este consumat si in Franta dar si in bucataria asiatica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu