Prazul, un medicament excepţional pentru sezonul rece

Prin tradiţie, prazul (Allium porum) este apreciat ca un puternic diuretic. De la Hippocrate şi până în zilele noastre, terapeuţii au descoperit alte şi alte proprietăţi terapeutice ale popularei legume,
devenită un remediu indicat pentru 60 de afecţiuni acute şi cronice. Mai mult, în gastronomie, prazul este ridicat la rangul de rege al supelor.

„Bogat în mucilagii cu efect îndulcitor, această legumă este un aliment ideal pentru suferinzii de boli digestive. Substanţele mucilaginoase vegetale din compoziţia legumei protejează şi regenerează mucoasa intestinului gros şi subţire, stimulând fixarea microorganismelor pozitive în intestin. 

Datorită efectelor diuretice, dieta cu praz este ideală pentru suferinzii cardiaci, reumatici, hepatici şi pentru cei cu afecţiuni renale, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie. În acelaşi timp, populara legumă reduce nivelul colesterolului „rău", retenţia de apă din ţesuturi şi acidul uric". Vitaminele din complexul B, conţinute de praz, legumă, înrudită cu ceapa şi cu usturoiul, sunt un tonic al sistemului nervos. 

Totodată, consumat ca aliment, prazul are proprietăţi laxative, calmante, antiseptice şi decongestionante. De asemenea, preparatele medicinale pe bază de praz :siropul, maceratul sau decoctul previn procesele de putrefacţie din intestin, constipaţiile, ateroscleroza, reducând riscul de cancer la colon. În acelaşi timp, proprietăţile emoliente ale acestei legume de iarnă sunt de ajutor persoanelor cu probleme respiratorii : faringită, răguşeală şi tuse. 

Studii recente au dovedit că sucul acestei legume (o cantitate de 500 ml consumată timp de două-trei zile) combate manifestările intoxicaţiei alcoolice.

Proprietati medicinale

Prazul (Allium porum) are o tulpina falsa, groasa, alba, cu o lungime de pana la 70 cm, cu frunze verzi , alungite, de aproximativ 50 cm ce au o forma asemanatoare cu usturoiul. Prazul este bogat in vitaminele A, B, C PP, B, fier, calciu si magneziu. Prazul stimuleaza apetitul, decongestioneaza sistemul respirator si tonifica sistemul nervos.

Fiind un bun diuretic si laxativ, prazul este recomandat pentru afectiunile renale si hepatice, tratarea obezitatii, in curele de slabire, pentru prevenirea celulitei.
Poate fi folosit si pentru uz extern, se aplica pe intepaturi sau muscaturi de insecte, frunza de praz fiind un bun cicatrizant si antiseptic in cazul ranilor sau plagilor.

Prazul lupta cu afectiunile respiratorii, infectiile, pietrele la rinichi si chiar cu boala canceroasa

Prazul este o leguma extrem de pretioasa in anotimpul rece. Ajunge la maturizare toamna tirziu, motiv pentru care, si pe frigul cel mai mare, tulpinile de praz troneaza tot verzi si proaspete pe tarabe. Acesta este un depozit de substante benefice pentru sanatate, are gust placut, poate fi preparat in multe feluri si nici nu costa mult. Iar cura cu praz poate servi drept  mijloc de detoxifiere a organismului, ca leac pentru numeroase  boli.

Un medicament complex, fara reteta

Prazul seamana cu ceapa si usturoiul, dar n-are gust iute, dimpotriva, e dulce. Era cunoscut acum 5.000 de ani de catre popoarele celtice care-i atribuiau proprietati magice. Medicina româneasca a descoperit si ea aceasta leguma cu virtuti de medicament si-l recomanda pentru continutul bogat in minerale (sodiu, potasiu, calciu, mangan, sulf, siliciu, fosfor, fier), vitaminele A, B1, B2 si C, precum si celuloza, ulei volatil, proteine si hidrati de carbon. 87-90% din masa prazului este apa, ceea ce ii confera puternice proprietati diuretice. Este foarte sarac in grasimi, fiind recomandat si in curele de slabire. Valoarea energetica este de 22 de calorii la 100 de grame de leguma. Prazul mai este si un recunoscut tonic al sistemului nervos, laxativ, calmant al tractului digestiv, emolient, expectorant, adjuvant in arteroscleroza, antiseptic. Stimuleaza functionarea bilei si a stomacului, curata arterele de colesterol, distruge germenii patogeni si ajuta chiar si in cancer.

In salate sau amestecat cu miere

Datorita acestor proprietati, prazul e recomandat in dispepsie, anemie, reumatism, artrita, guta, afectiuni hepatice, afectiuni ale cailor urinare, insuficienta renala, litiaza renala, cistita, constipatie, obezitate, ateroscleroza, dureri cardiace, faringita, traheita, tuse, sterilitate. Nutritionistii ne sfatuiesc sa mancam atit partea alba a plantei, cat si pe cea verde, mai bogata in vitamine. Cel mai bine e sa mancam prazul crud, in salate, amestecat cu alte legume. Prin fierbere, insa, se obtine pretiosul mucilagiu. Se indulceste cu miere si se consuma cate trei linguri pe zi din aceasta marmelada. Dupa 48 de ore insa, prazul fiert degaja substante nocive. Radacinile (mustatile) de praz, macerate in vin alb dulce timp de opt zile sunt bune in caz de azotemie. Iar pisate in lapte, un pahar in fiecare dimineata, pe stomacul gol, ajuta la eliminarea viermilor intestinali.

Sucul de praz, o bautura de leac

Cura cu praz presupune administrarea de suc din aceasta leguma, vreme de o saptamana, dimineata, pe stomacul gol, cate un paharel. Este un remediu recomandat diabeticilor. Usor incalzit, sucul de praz, este cel mai bun laxativ, baut seara, la culcare, cate un pahar de 100 ml. Eliminator al acidului uric, sucul de praz in amestec cu suc de morcov sau telina, ajuta in reumatisme, guta, litiaze urinare, arteroscreloza. Un pahar de suc de praz inainte de fiecare masa principala accelereaza pierderea kilogramelor in plus. Combate anemia si previne orice fel de raceala. 300 de ml de suc de ceapa, 200 ml de suc de praz si 600 ml de vin alb indulcite cu miere reprezinta un adjuvant de succes in combaterea cancerului la ficat. Sucul de praz amestecat cu paine neagra da o pasta care se va aplica pe abcese si furuncule, grabind colectarea puroiului. Cura cu praz este mai putin indicata persoanelor care sufera de constipatie.

Bun de pus la rana

Pentru afectiunile pectorale se recomanda un sirop din decoct foarte concentrat amestecat cu o cantitate egala de miere. Se consuma 4-5 lingurite pe zi. Decoctul concentrat din planta tocata marunt si apa in cantitati egale se fierbe 20-30 minute si apoi se lasa sa se raceasca. Se strecoara si se consuma trei cani pe zi pentru uz intern. Prazul maruntit amestecat cu miere formeaza un unguent extrem de folositor in rani deschise, arsuri, taieturi si intepaturi deoarece are rol antiseptic si antiinflamator. Frunzele fierte, sub forma de cataplasma, se pun pe abcese, furuncule, ulceratii supurante, umflaturi gutoase. Cataplasmele cu praz fiert in lapte dulce si aplicate pe supuratiile cronice ajuta la vindecarea mai grabnica, iar cele aplicate cu paine sunt bune si pentru abcese, grabind colectarea. Contra retentiei de urina si a cistitelor: se fierbe la foc domol 6 fire de praz acoperite cu ulei de masline. Se aplica pe partea de jos a abdomenului, calde. Sucul de praz amestecat cu lapte sau zer trateaza roseata si eruptiile de pe fata.

Adio, cancer!

In traditia populara romaneasca, bulbii de praz copti in cuptor se storceau in ureche, contra durerilor. Cu zeama calduta, se pansau hemoroizii. Contra bataturilor si a pielii intarite se folsea un leac din frunze de praz puse la macerat in otet timp de 24 ore. Se lasa toata noaptea, apoi se curata calozitatea. Repetata citeva zile la rand, operatia ducea la disparitia bataturii. Un studiu recent a aratat ca femeile care au o alimentatie bogata in praz beneficiaza de antioxidantul denumit camferol (din categoria flavonoidelor), ceea ce le confera protectie impotriva cancerului ovarian. Bulbul crud este un remediu impotriva intepaturilor de viespi si albine. Prazul nu face decat bine. inlocuiti pentru o vreme ceapa din alimentatie cu praz si veti simti efectele binefacatoare. Nu degeaba in Egiptul Antic, prazul era venerat ca un zeu.

O leguma venerata

-Imparatul Nero manca zilnic cantitati imense de praz cu ulei de masline ca sa-si dreaga vocea. De aici i s-a tras porecla de „prazofagul“.

- Faraonul Kheops oferea celor mai buni soldati ai sai drept recompensa cate un praz, iar pentru a imbogati meniul muncitorilor de la piramide, agauga frunze de praz si usturoi.

- in Franta, principalul producator european de praz, se tin toamna festivaluri ale prazului.

- Prazul mai e denumit si „sparanghelul saracului“ deoarece se gateste in aceleasi moduri. Mai de cunoscut si sub numele de „ceapa gurmandului“, deoarece inlocuieste cunoscuta leguma, putind fi consumata in cantitati mai mari nefiind asa iute si avand gust mult mai rafinat.

- Prazul este unul dintre simbolurile tarii Galilor si a fost adoptat ca emblema a tarii. Conform legendei, Sfintul David le-a ordonat soldatilor sai sa poarte praz legat de coifuri, pentru a se putea identifica usor in lupta impotriva saxonilor.

Utilizari culinare

Prazul are o aroma mai fina si mai rafinata decat cea a cepei.

Frunzele de praz pot fi consumate ca atare in salate. In general, este bine sa adaugi prazul la sfarsitul procesului de gatire, pentru a ca acesta sa nu-si piarda aroma.
Alege prazul cu tulpini mai subtiri, fiindca cele groase, de peste 3-4 cm, au o textura fibroasa.
Egiptenii foloseau frunzele de praz su usturoi in meniul muncitorilor de la piramide pentru ca se spunea ca aceste legume dau forta si previn imbolnavirile. 
Britanicii au inventa o serie de supe in care prazul este componentul principal, alaturi de alte legume.
Prazul este consumat si in Franta dar si in bucataria asiatica.