Marcand instapanirea
definitiva a primaverii, luna lui Prier este plina de stravechi credinte si
practici curative, fortificatoare sau fertilizatoare; clima si vegetatia sunt
darnice si gata sa-i satisfaca omului cele mai intime nazuinte, inclusiv pe
cele de dragoste si de viata lunga, caci, mai mult decat oricand, puterile
Firii sunt acum potentate de cele mai presus de Fire, cerandu-se toate dupa
inviere. (R. C.)
Roua Sfântului
Gheorghe
Roua adunata in noaptea
Sfantului Gheorghe (22 spre 23 aprilie) era tinuta la mare pret (si nu numai de
vrajitoare): spalandu-te cu ea pe fata, esti tot anul ferit de boli, cosuri si
buboaie. Ea face si pamantul mai manos; abundenta ei e semn de belsug (si de
noroc in viata, pentru pruncii nou-nascuti si pentru tinerii in prag de
logodna), pe cand lipsa ei e semn de an secetos. Cand lipseste, cica au furat-o
strigoaicele, care vor bantui pe la casele oamenilor mai abitir ca de obicei.
Insa impotriva acestora, si a relelor de tot felul, exista alte mijloace
profilactice, generos oferite de vegetatia tocmai primenita...
Salcie cu mâtișori
Ramurile inflorite de
finic si de palmier, cu care Iisus a fost intampinat odinioara pe ulitele
Ierusalimului, sunt inchipuite la noi prin crengutele de salcie, adesea doldora
de muguri (matisori). Salcia poarta, in constiinta poporului, binecuvantarea
Mariei. Se zice ca atunci cand Fecioara a trebuit sa treaca un rau, salcia s-ar
fi plecat peste apa, inlesnindu-i trecerea. Drept rasplata, Maica Domnului a
binecuvantat-o, harazindu-i sa nu se faca niciodata carbune (ca bietele „lemne
de foc“) si sa fie purtata an de an la altar. Conform traditiei, cu crengile de
salcie sfintite in biserica oamenii se intorc acasa si, dupa ce ating cu ele
crestetele pruncilor, ca sa creasca mari si frumosi, le anina la icoana,
pastrandu-le peste an. 3 matisori de salcie inghititi la Florii l-ar pazi pe om,
tot anul, de durerile de gat. Daca dadea furtuna sau grindina, se credea ca
acestea puteau fi oprite tot cu matisori de salcie sfintita, afumandu-se cu ei
fie casa, fie ograda. Se puneau matisori si-n apa in care erau scaldati copiii
de tata, ca sa fie aparati boli. In unele parti, fetele fierbeau, la miezul
noptii dinspre Florii, apa cu salcie si busuioc, iar ziua se spalau cu ea pe
cap, zicand: „Cumu-i parul inflorit, asa si paru-mpletit! Cum te uiti la paru-n
floare, asa si la fata mare!“.
Tinerețe fără batranețe
Despre „ciuboțica
cucului“ (Primula officinalis sau veris), numita pe alocuri si „tata vacii“,
ierbacee perena ce creste pe dealurile umede si infloreste in aprilie, se
credea ca, daca o fierbi si o dai femeilor care alapteaza, acestea au lapte mai
mult si mai bun. Alaptatul sanatos prelungeste tineretea mamei si asigura viata
lunga fatului. Dar planta acreditata in cea mai mare masura ca elixir al
tineretii prelungite era „fumarita“ (Fumaria officinalis), din care se
utilizeaza mai ales partea aeriana. Pe langa presupusa incetinire a procesului
de imbatranire, fumarita are si destule efecte mai lesne verificabile: face
bine la ficat si la rinichi, fluidizeaza sangele, franeaza tendintele spre
obezitate. Infuzia de fumarita se face din 50-60 g de planta uscata sau din
30-40 g de planta verde la un litru de apa, neplacerea fiind ca ceaiul rezultat
(din care se bea cate o ceasca inainte de mesele principale) este foarte amar.
(Unii homeopati sunt de parere ca tratamentul cu fumarita n-ar trebui prelungit
mai mult de 2 saptamani.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu