Preotul-medic pediatru Alexei Gracev despre alimentația sănătoasă a copiilor

Dacă din copilărie vom învăța copiii să mănânce alimente cât mai folositoare și mai simple, atunci ei se vor îmbolnăvi mai puțin; intestinele le vor funcționa mai bine, iar culoarea feței va fi mai sănătoasă și frumoasă. 

Dar ce fel de hrană este și folositoare și simplă? 

Hrana folositoare terbuie să conțină proteine (albumine), grăsimi, hidrați de carbon (glucide), vitamine, săruri minerale (calciu, magneziu, fosfor, etc.).

Dar cel mai important, esențialul, e ca hrana să fie cât mai simplă, adică  să fie simplu pregătită, fără multe condimente, grăsimi prăjite, maioneză. Să luăm, de exemplu, cartofii. Cartofii copți pe jăratec au un gust cu totul minunat. Fără tot soiul de condimente, doar cu puțină verdeață. Aceștia își păstrează toate vitaminele, toate substanțele nutritive. Cartofii își pierd din gustul lor adevărat și din substanțele folositoare, nutritive, atunci când sunt prăjiți, înăbușiți, condimentați cu diferite sosuri. de aceea, cel mai bine e să fierbem cartofii și să-i preparăm cu ulei vegetal și puțină verdeață; sau în cuptor (sau rolă) dacă îi vom coace cu tot cu coajă ei vor fi la fel de buni ca cei de pe jăratec. Această regulă de preparare se poate folosi la toate produsele.

Deseori copiii se îmbolnăvesc, pentru că mănâncă foarte prăjit, multe grăsimi, cât și sărat și picant.

Albuminele care se găsesc mai mult în preparatele de origine animală: carne, pește, se numesc proteine animale. De ele îndeosebi are nevoie organismul în creștere. Din aceste proteine "se construiesc" mușchii, pielea, creierul, organele interne.

Dar trebuie să ținem minte un lucru, că organismul nostru consumă foarte multă energie pentru a prelucra aceste proteine. Pentru a veni în ajutorul acestui proces de prelucrare, trebuie să mâncăm carnea, puiul, ouăle peștele cu legume și multe verdețuri, iar nu cu macaroane, paste făinoase ori crupe. Prin aceasta noi ușurăm foarte mult munca stomacului.

Copiii prelucrează și asimilează foarte ușor proteinele conținute în lapte și produsele lactate. Laptele este foarte folositor mai ales copilașilor mici până la șapte-opt ani. La copiii de vârste mai mari și la maturi lipsește din organism substanța care prelucrează laptele. De aceea noi mâncăm de obicei lapte deja prelucrat, adică produse lactate acre (brânză de vaci, smântână, chefir, lapte bătut, iaurt). Iaurtul de fructe este foarte bine să se ia la micul dejun, e ca un medicament asemenea unui unguent care împiedică uzura pentru o mai bună lucrare a intestinului.

Albuminele, proteinele vegetale  se găsesc mai ales în cereale: mazăre, fasole, pâine. Acestea pot, într-o măsură cunoscută, să înlocuiascăproteinele animale pentru un timp. Iar acest timp este postul. 

Copiii fac multă mișcare: se joacă, aleargă, lucrează își ajută părinții; în aftră de asta ei mai și învață - într-un cuvânt, consumă multă energie. Și, desigur, organismul trebuie să o completeze. Iar pentru asta este ajutat de hidrații de carbon și grăsimi. Hidrații de carbon se conțin în crupe și pâine, făinoase, cartofi și alte legume. Grăsimile - înainte de toate în ulei.

Legumele și fructele conțin multe vitamine. În alcătuirea  trupului omenesc intră cele mai diverse substanțe, în același timp fier, calciu, potasiu, magneziu și așa mai departe... Dar cel mai mult în compoziția organismului nostru se află... apa. Creierul nostru, de exemplu, conține 80 de procente apă, mușchii - 76 procente, oasele - 25 procente!

- 80 de procente - înseamnă, că creierul este aproape lichid, în el e multă apă! Iar în oase, care sunt baza trupului uman, și îi asigură tăria și stabilitatea, - un sfert este apă.

Iată de ce omul are atâta nevoie de săruri minerale și apă. Noi bem apa când ne este sete , dar apa mai intră în organism și prin alte produse: odată cu sucurile, supa, compotul, chefirul, sau altele. În unele din ele s e conține multă apă, de exemplu în ardei, castraveți și pepene verde. Apă este și în pârjoale, în pâine, și chiar în pesmet. Fără apă nu poate avea loc nici un proces vital: nu se poate digera mâncarea, nu va putea lucra inima.

Fără mâncare omul poate rezista câteva săptămâni, iar fără apă - câteva zile. 

Sărurile minerale ajung în organismul omului tot la fel, prin alimente: s-a dovedit că ele se conțin în cele mai obișnuite produse - varză, mere, lapte, pește.

Când omul se alimentează incorect, de exemplu, folosește prea multe proteine și neglijează sărurile și vitaminele, - aceasta poate provoca o îngrășare nesănătoasă și poate ajunge repede la o corpolență bolnavă. Mai ales dacă omul se așează la masă înainte să-i fie foame și mănâncă pur și simplu din plăcere.

Extras din Cartea Fetelor, Preot Alexei Gracev, Editura Credința strămoșească 2006, pag. 63-67.