Modificarea creierului unui alcoolic in timp
Conform Raportului
Organizației Mondiale a Sănătății în
lista primelor 10 cauze de deces la nivel mondial în funcție de
gravitate, consumul de alcool ocupă locul 5.
1. malnutritie;
2. sex neprotejat;
3. tensiune arteriala
ridicata;
4. fumat;
5. consumul de alcool;
6. consum de apa in conditii
neigienice si masuri sanitare necorespunzatoare;
7. deficienta de fier;
8. inhalare de fum generat de
focuri in spatii inchise
9. colesterol ridicat;
10. obezitate.
Alcoolul este stupefiantul nr. 1 in
Germania si are o istorie multimilenara. Denumirea de "alcool"
provine din limba araba si inseamna "cel mai nobil". Efectele sale nu
sunt insa tocmai nobile: 2,5 milioane de dependenti in Republica Federala
Germania, 40.000 de morti anual, din care aproape 1.500 decedati in traficul
rutier. Bauturile alcoolice sunt considerate "mijloace ce ofera
placere" (germ. Genussmittel): Fiecare cetatean german bea anual cel putin
13 litri de alcool pur. Fiecare! Pentru ca statistica include si copiii si
persoanele adulte care nu consuma alcool. Daunele materiale provocate anual se
ridica la 30 de miliarde de marci germane. Asta, fara a atribui valoare in bani
vietilor omenesti pierdute.
Reprezentanti din clasa alcoolilor:
Metanol, furfurol, alcool
izobutilic, alcool izoamilic, acetaldehida, formiatul de etil. Toate aceste
substante sunt extrem de toxice. Etanolul este denumirea chimica pentru alcool
(corect: Etanolul, sau alcoolul etilic, este cel mai cunoscut dintre alcooli).
Berea are un continut alcoolic de doua pana la patru procente. Vinul contine de
regula opt pana la zece, vinurile rosii "grele" (de ex. soiul
Burgunder) douasprezece pana la paisprezece procente. Vinurilor dulci (vin de
Porto, vin de Xeres/Sherry) li se adauga alcool, astfel incat ajung la un
continut de 18 - 20%. Whisky-ul, romul, ginul si coniacul au, de regula, un
continut de etanol (alcool etilic) de 35 - 45 procente.
Actiune:
Alcoolul actioneaza
predominant pe sistemul nervos al omului, mai ales pe centrii ce coordoneaza
functiile cerebrale complexe cum ar fi constienta si emotiile, si mai putin pe
functiile inferioare, vegetative. Cat de tare este si cat de mult tine acest
efect, depinde de concentratia de alcool din organism, ce se determina din
sange (alcoolemia) si se masoara in grame de alcool la litrul de sange. Cele
mai multe decese survenite in urma unei intoxicatii etanolice au evidentiat o
alcoolemie cuprinsa intre 1,8 si 6,7 grame/l. Concentratiile letale sunt
cuprinse intre 5,0 si 8,0 g/l; 90% dintre persoanele ce prezinta aceste valori
decedeaza.
Unele simptome ale
intoxicatiei alcoolice acute seamana mult cu cele din intoxicatia cu opiacee.
Naloxona, un antagonist al opiaceelor care anihileaza efectele morfinei si
heroinei, poate fi eficienta si in cazul intoxicatiei cu alcool. De regula, nu
este insa necesar tratamentul medicamentos; de cele mai multe ori fiind
suficienta spalatura gastrica urmata de perfuzii. Organismul metabolizeaza in
fiecare ora o parte a alcoolului ingerat. La combustia alcoolului, ca si la
metabolizarea altor alimente, se elibereaza o anumita cantitate de energie. Un
pahar de tuica are valoarea nutritiva a unui ou. Astfel, la consumatorul
(potatorul) cronic apare, mai devreme sau mai tarziu, o stare de avitaminoza,
deoarece alcoolicii isi asigura mare parte din aportul nutritiv sub forma de
alcool, care nu contine vitamine, dar pentru a carui metabolizare sunt necesare
respectivele vitamine.
Mahmureala
Consecintele unei nopti lungi
de petrecere sunt cu siguranta cunoscute de toata lumea: o mahmureala
puternica. Aceasta se caracterizeaza prin senzatia de presiune la nivelul
creierului, cefalee intensa, nervozitate si iritabilitate crescuta,
sensibilitate la stimuli externi, oboseala precoce in cazul efortului fizic,
precum si transpiratia profuza si o stare generala de epuizare, ca dupa o
raceala zdravana.
Efecte:
Alcoolul are un efect narcotic
care se instaleaza - ca in cazul altor substante narcotice, precum eterul,
cloroformul sau gazul ilariant (oxid de azot, N2O - n. tr.) - dupa un stadiu
initial de iritatie/excitatie. Aceasta stare de excitatie se defineste insa mai
degraba negativ - prin disparitia inhibitiilor - decat pozitiv. Forta musculara
grosiera creste dupa ingestia de alcool in cantitati mici, fiind redusa
senzatia de oboseala in timpul starii de excitatie. In acelasi timp,
performanta in ceea ce priveste rezolvarea de sarcini complicate, cum ar fi
conducerea unui autovehicol, este vizibil afectata, chiar la ingestia de
cantitati reduse.
Se reduce nu doar performanta
generala, ci si capacitatea de a aprecia propria performanta.
Reducerea aptitudinilor
autocritice este doar una dintre consecintele tipice ale consumului de alcool.
Cantitati mici pot deja slabi controlul, scad inhibitia, iar "supra-eul",
asa cum a denumit Sigmund Freud regulile sociale pe care fiecare individ si le
insuseste in cursul vietii, pierde din semnificatia sa. Dezinhibarea insa este
rareori completa. Din fericire, concentratiile de alcool care produc
dezinhibarea totala si care ar permite trairea necontrolata a unor impulsuri
agresive, produc un efect narcotic atat de puternic, incat persoana in cauza nu
mai este in stare sa comita gesturile pentru care nimic nu le-ar mai inhiba. De
asemenea, se spune ca efectul stimulator al alcoolului asupra starii de spirit
si a emotiilor se explica prin aceeasi dezinhibare, asociata cu sugestia
sociala. Ca multe alte droguri, alcoolul creste si el sugestibilitatea
individului. Pentru ca reduce autocritica, consumatorul se vede satisfacut in
asteptarile sale: daca doreste sa se inveseleasca, se va inveseli, daca
asteapta ca alcoolul sa-l linisteasca, el se va calma. La persoana aflata in
stare de ebrietate, se evidentiaza mai ales labilitatea dispozitiei si
sugestibilitatea crescuta: poate face galagie vesela intr-un moment, iar apoi
sa izbucneasca in lacrimi si sa-si planga viata nereusita. In acest sens,
alcoolul nu-l inveseleste si nici nu-l intristeaza, ci doar inlatura
mecanismele reglatoare care in mod normal echilibreaza oscilatiile vietii
psihice. Intai dispar inhibitiile; apoi lipseste capacitatea de a efectua munca
de precizie, intelectuala sau fizica; in final, este influentata si activitatea
musculara grosiera, si constienta individului este tot mai tulburata. In doze
foarte mari, alcoolul determina o stare de narcoza - ce se deosebeste clar de
somnul normal - din care cel ebriat abia poate fi trezit. In doze si mai mari,
alcoolul devine o toxina cu efect letal. Decesul intervine prin tulburari ale
sistemului nervos central: Centrul respirator al creierului este paralizat,
inima si circulatia sanguina se prabusesc.
Un efect evident al alcoolului se
observa la nivelul vaselor sanguine care se dilata. Concomitent, se produce o
contractie a vaselor din interiorul organismului, pentru a pastra constanta
tensiunea arteriala. Pentru ca sangele se raceste mai repede la suprafata
corpului, alcoolul accelereaza pierderea de caldura. In acelasi timp, el
paralizeaza centrul termogenezei in creier care regleaza temperatura corpului.
Multi alcoolici au inghetat in aer liber, devenind victime ale acestui mecanism
complex.
Alcoolismul:
Fazele alcoolismului, dupa
Jellinek:
1. Faza prealcoolica: obiceiul
de a se relaxa cu bautura, cu tendinta de a creste cantitatea ingerata;
2. Faza prodromala: consumul,
in secret, de alcool, gandire orientetata mereu spre consum, aparitia
sentimentelor de vinovatie, "rupturi ale filmului";
3. Consumul prin constrangere:
pierderea controlului! Deraierea totala in relatiile sociale, accese de furie,
gelozie, mila fata de propria persoana, preocupare pentru asigurarea unor
cantitati suficiente, bautul de dimineata;
4. Faza cronica: decaderea
personalitatii, tulburari cognitive. Individul bea impreuna cu persoane din
medii sociale inferioare. Pierderea tolerantei la alcool, tremuraturi, stari de
anxietate, stari de colaps.
Consecinte
fizice/biologice:
" gastrita, ulcer
gastric, tulburari de absorbtie a vitaminei B12
" ficat de staza (ficat
gras), ciroza hepatica cu varice esofagiene
" impotenta,
polineuropatie (afectarea tuturor nervilor periferici)
" leziuni cerebrale
toxice (modificari de caracter, scaderea performantelor intelectuale)
Psihoze determinate de
consumul de alcool
1. Betia patologica
Este o stare de excitatie,
respectiv sedare declansata prin consumul de alcool, cu reunoasterea
defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva sau furia,
agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea violenta pot aparea, in
unele cazuri, deja la ingerarea de cantitati minime de alcool (probabil in urma
unei predispozitii individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral).
Durata acestor manifestari
este limitata in timp (5-15 min.). Urmeaza somnul terminal si amnezia
evenimentului. Aceste faze sunt greu de apreciat in expertizele medico-legale.
2. Delirium tremens
Reprezinta o stare grava in
care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a realitatii, agitatie
psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari periculoase
ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale. In trecut, starea de delirium
tremens era adesea letala, mortalitatea a scazut semnificativ in ultimii ani
multumita unor medicamente noi.
3. Halucinoza alcoolica
Se aud voci vorbind intre ele,
precum si voci comentatoare care judeca persoana consumatorului. Halucinatiile
complexe de situatii includ scene de urmarire si asediu si se asociaza cu
anxietate maxima!
4. Gelozia obsesiva a
alcoolicului
ste obsesia adesea
incorigibila, ca partenera "merge" cu altul. Se manifesta de regula
zgomotos si cu un vocabular ordinar. Originea se gaseste in relatia tensionata
a cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si in atitudinea
evidenta de refuz din partea partenerei. Se adauga problema impotentei,
sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de alcool, sentimentul de umilire
si, nu in ultimul rand, frica de a-si pierde partenerul de viata.
5. Encefalopatia Wernicke
Este o inflamatie acuta a
creierului ce poate pune viata in pericol (include somnolenta, paralizia
globilor oculari si ataxia=tulburarea coordonarii miscarilor).
6. Sindromul Korsakov
Tulbuari grave ale memoriei,
pacientul confabuleaza mult.
Fenomene de sevraj:
Hipertensiunea arteriala,
transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul intregului corp (la
nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn.
Un sindrom acut de sevraj
reprezinta intotdeuana o indicatie pentru internarea in spital. Aici, se
urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si
perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.
Sursa: ana.gov.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu