Pufulita

Pufulita

Factorul curativ: toata planta.

Afectiuni pentru care se recomanda: adenom de prostata, cancer de prostata, scrotal, genital, renal; hepatita virala (A, B, C); ulcer gastro-duodenal; cistita, nefrita, litiaza urinara.

Prezentare generala

Denumirea uzuala: Pufulita cu flori mici (lat. Epilobium hirsutum, Epilobium montana, Epilobium parviflorum, Epilobium angustifolium).

Scurta descriere:

Sub acest nume sunt cunoscute mai multe specii inrudite: Epilobium hirsutum, cu flori rosii-purpurii si ceva mai mari; Epilobium montana, cu flori delicate, alb-roz, care creste spre munte; Epilobium parviflorum, cu florile foarte mici si care prefera malurile apelor si zavoaiele de salcie; Epilobium angustifolium, care seamana cu specia precedenta, numai ca are frunzele foarte inguste.

Calitati curative si actiune farmaceutica:

Toate aceste specii de pufulita au, in linii mari, aceleasi proprietati terapeutice - fapt demonstrat prin compozitia lor chimica foarte asemanatoare si prin studiile de laborator care au pus in evidenta eficienta lor in aceleasi boli. 

Recomandari:

- tinctura din planta de pufulita pentru adenom de prostata; hepatita virala

Cu exceptia bolilor hepatice foarte grave si a celor tumorale, maligne, este forma ideala de administrare a acestei plante, intrucat pe de o parte, extrage foarte bine principiile active, iar pe de alta parte, este rapid asimilata de organism, avand efecte imediate.

Adenom de prostata - se foloseste tinctura, care este forma de administrare cu cele mai rapide rezultate. Se ia o lingurita in jumatate de pahar cu apa, de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul este de lunga durata: minimum trei luni.

Hepatita virala de tip A, B, C, hepatita cronica evolutiva, ciroza - In bolile hepatice, pufulita este foarte eficienta in combinatie cu plantele amare, care-i potenteaza foarte mult actiunea favorabila asupra ficatului. In hepatita de toate tipurile se foloseste o combinatie in proportii egale de tinctura de pufulita si rostopasca (se obtine in acelasi mod ca si cea de pufulita), din care se ia o lingurita diluata in jumatate de pahar de apa, inainte de fiecare masa. In fazele precirotice si in ciroza se administreaza pulberea de pufulita, combinata in proportii egale cu anghinare (Cinara scolymus) si pelin (Artemisia bsinthium) - cate o lingurita de patru ori pe zi, pe stomacul gol.

- pulbere fina din planta de pufulita impotriva bolilor de ficat in forma avansata: se foloseste mai ales in bolile de ficat in forma avansata, cand nu este permis alcoolul.

- infuzie din pufulita pentru cancerul de prostata, rectal, genital, scrotal; ulcer gasto-duodenal.

Este utilizata mai ales in tratarea afectiunilor tumorale, in special cele cu localizare in zona rinichilor, pe traiectul urinar sau la prostata. Adjuvant in cancerul de prostata, scrotal, genital, renal - infuzia de pufulita (preparata prin macerare combinata cu infuzare) are efecte imunostimulente si antitumorale, manifestate mai ales asupra aparatului genital si urinar. Se administreaza infuzie de pufulita, in cure de lunga durata (minimum jumatate de an), cate trei cani pe zi, pe stomacul gol.

Ulcerul gastro-duodenal, enteritele - se beau 2-3 cani de infuzie de pufulita pe parcursul unei zile.

In cistita, nefrita, pielo-nefrita si litiaza urinara, pufulita este foarte eficienta in asociere cu ghimpele.

Preparare

Tinctura

Se obtine din pulberea plantei uscate (prin macinarea cu rasnita electrica de cafea), cu care se umple pe jumatate un borcan, restul fiind completat cu alcool de 70 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de 10 zile, dupa care se filtreaza prin tifon si se trage in sticlute mici, inchise la culoare. Administrarea se face pe stomacul gol: de patru ori pe zi se ia cate o lingurita diluata in jumatate de pahar cu apa.

Pulberea

Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea sau in piua, si se administreaza cate o lingurita rasa de 3-4 ori pe zi. Planta se tine sub limba timp de 10-15 minute, dupa care se inghite cu apa.

Infuzia

Cea mai eficienta este cea obtinuta prin punerea la macerat a patru lingurite de pulbere in jumatate de litru de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza, iar maceratul obtinut se pune deoparte. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca jumatate de litru de apa clocotita, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se combina cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de preparat, care se administreaza pe parcursul unei zile, in doua-trei reprize.

Precautii, contraindicatii si alte comentarii

Nu exista.