Crețișoara (Alchemilla vulgaris)

Cunoscută în limbajul popular şi ca brumărie, creţărel, făină-de-in, pălaşcă, pleaşcă, rătunjir, umbra-muntelui, umbrarul-doamnei, creţişoara creşte mai ales la margini de păduri şi drumuri, povârnişuri şi câmpii umede din zone mai înalte şi muntoase. 

Planta are frunze semicirculare, cu 7-9 lobi, o tulpină tare care nu este foarte înaltă şi flori galben-verzui fără strălucire, ce pot fi văzute din aprilie până în iunie şi chiar mai târziu. De ziua Trupului Domnului (Joia Verde – sărbătoare a bisericii catolice, n. tr.) se împletesc în anumite regiuni coroniţe din ea, pentru a împodobi apoi fruntea Mântuitorului, acasă, în colţul icoanelor. Frunzele creţişoarei stau uneori culcate la sol, iar dimineaţa se vede în mijlocul lor o picătură de rouă, strălucind ca o perlă. La înălţimi de peste 1000 metri găsim o varietate a creţişoarei care are partea inferioară a frunzelor de o strălucire argintie şi care înfloreşte atât pe

teren calcaros, cât şi pe cel de rocă primară. În timpul înfloririi, planta este culeasă în întregime, iar mai târziu numai frunzele; plantele sunt lăsate apoi să se usuce în pod.

Creţişoara este renumită mai ales ca plantă de leac pentru femei (în germană se numeşte şi „Frauenmantel" = mantou de damă, „Frauenkraut" = planta femeilor sau „Frauenhilf" = ajutorul femeilor). Creţişoara n-ajută numai în tulburări menstruale, leucoree (poală albă, scurgeri), afecţiuni ale organelor pelviene şi indispoziţii la vârsta menopauzei, ci, luată la începutul pubertăţii împreună cu coada-şoricelului, influenţează benefic această perioadă. Pentru cazurile tinerelor fete cărora nu le vine ciclul menstrual în ciuda medicamentelor prescrise de doctor, creţişoara împreună cu coada-şoricelului (amestecate în părţi egale) vor fi cele care vor reglementa această problemă. Creţişoara are efect astringent şi vindecă foarte rapid, este folosită şi ca mijloc diuretic şi cardiotonic, în febră pricinuită de leziuni, răni purulente şi abcese neglijate.

În urma unei extracţii dentare este foarte indicat ceaiul de creţişoară. După mai multe clătiri ala gurii, rana se închide în decursul unei zile. Ceaiul de creţişoară îndepărtează slăbiciunile musculare (adinamiile, miopatiile) şi articulare şi ajută în anemii.

În leziunile postnatale, în relaxarea organelor pelviene ale femeilor care au avut naşteri grele sau în predispoziţia spre avorturi (pentru fixarea sarcinii) şi fortificarea fibrelor uterine, creţişoară este de mare folos, începând cu luna a treia, astfel de femei ar trebui să bea ceai de creţişoară. Este un mijloc atot-tămăduitor în toate bolile de femei şi ajută, împreună cu traista-ciobanului, chiar în histeroptoză (prolaps uterin) şi hernii inghinale. În aceste cazuri se consumă în timpul zilei, încetul cu încetul, 4 ceşti cu ceai de creţişoară pregătit pe cât se poate din plante proaspăt culese. În afară de aceasta, se masează locurile afectate cu tinctură de traista-ciobanului (a se vedea „Moduri de folosire", la articolul „Traista-ciobanului", pag. 64), iar în cazurile de prolaps uterin se începe fricţionarea extern, din zona vaginului în sus. Aici se folosesc, supli-mentar, băi de şezut cu coada-şoricelului (sunt necesare 100 grame de plante pentru 1 baie), în total 3 băi pe săptămână, căci apa de baie, reîncălzită, mai poate fi utilizată încă de 2 ori.

Strămoşii noştri întrebuinţau aceste plante atât intern cât şi extern, pentru vinde-carea rănilor, la epilepsii şi hernii, lată un citat dintr-o carte foarte veche de plante medicinale: „Dacă un om a avut o hernie, fie el tânăr sau bătrân, să pună să fiarbă un pumn de creţişoară într-o măsură de apă atât cât laşi un ou tare să fiarbă şi să bea fier-tura.

În medicina populară actuală, această plantă îşi ocupă iar locul binemeritat. În special medicul naturist şi preotul elveţian KunzIe relevă aceasta: „Două treimi din toate operaţiile femeieşti ar deveni de prisos, dacă planta asta de leac ar fi fost folosită din timp şi vreme mâi îndelungată; căci ea vindecă toate inflamaţiile organelor pelviene, febra, arsura, supuraţia purulentă, abcesele şi herniile. Orice lăuză ar trebui să bea 8-10 zile din acest ceai; mulţi copii ar mai avea parte de mama lor şi mulţi văduvi de soţiile lor, dacă ar fi cunoscut acest dar dumnezeiesc. Aplicată extern zdrobită şi făcută compresă – creţişoară vindecă răni, înţepături, tăieturi. Copiii care, în ciuda alimentaţiei bune, au o musculatură slabă, se întăresc prin uzul continuu al acestui ceai."

Creţişoară care creşte la înălţimi mai mari şi are partea inferioară a frunzelor argin-tie se întrebuinţează mâi ales în obezitate: 2-3 ceşti zilnic au un efect deosebit de fa-vorabil. Ajută şi la insomnii; şi diabeticii ar trebui să bea des din acest ceai. Copiii debili şi bolnăvicioşi se fortifică văzând cu ochii, dacă li se adaugă în apa de baie creţişoară. La 1 baie se folosesc cea. 200 grame de ierburi (a se vedea „Băi complete", la „Partea generală").

Combinată cu traista-ciobanului, după cum este explicat în capitolul „Traista cio-banului", creţişoară ajută contra atrofiei musculare şi în bolile musculare grele, in-curabile. Această plantă medicinală extrem de valoroasă se foloseşte şi în scleroza multiplă.

Mi s-a relatat dintr-o zonă a ţării că ceaiul de creţişoară (uz intern – se bea; uz ex-tern – se fac spălări în zona inimii) a adus o ameliorare substanţială a stării bolnavului în cazul unor grave afecţiuni ale muşchiului cardiac.

Creatorul nostru, în mila SA nemărginită, a lăsat să crească pentru fiecare boală câte o plantă; n-o să putem niciodată să-i mulţumim îndeajuns pentru aceasta.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se foloseşte 1 linguriţă (cu vârf) de plante la 1/4 litru de apă, se opăreşte doar, se lasă să stea puţin.

Compresă cu plante: Se spală o cantitate corespunzătoare de plante proas-pete, se zdrobeşte pe un fund de lemn cu un sucitor de tăiţei şi se aplică sub formă de compresă.

Adaos la baie: Pentru 1 baie completă se iau 200 grame de plante uscate sau câţiva pumni de plante proaspete, se lasă într-o găleată în apă rece peste noapte, se încălzeşte totul a doua zi şi se toarnă lichidul peste apa de baie (a se vedea şi „Băi complete" la „Partea generală").